Depozitul de Calculatoare

Pentru a fi sigur ca serviciul de mail nu va opreste mesajele de la noi introduceti adresa itghid@nospam.ro in Address Book

Cuprins:


Powered by NOSPAM
www.nospam.ro
Despre NOSPAM
NOSPAM este un serviciu gratuit de informare periodica specializat in newslettere pe diferite teme. Te poti abona la oricare dintre newsletterele NOSPAM si vei primi in fiecare luna cele mai interesante si utile informatii din domeniul ales.

Toate titlurile:
Abonare
Daca acest newsletter ti-a fost trimis de un prieten si vrei sa te abonezi apasa aici
NOTA: nu furnizam adresa de email unei terte parti
Trimite unui prieten
Trimite acest newsletter prietenilor interesati.
Dezabonare
Daca vrei sa nu mai primesti acest newsletter urmeaza instructiunile de la sfarsitul emailului.
Contact
Daca ai intrebari sau sugestii legate de acest newsletter, scrie-ne la nospam@nospam.ro

Web: http://www.nospam.ro/
Email: nospam@nospam.ro

 

numarul 36 / 2005
Explorer nu a fost incoronat regina, iar cenusareasa Opera musca din cascaval

Opera planuieste sa faca bani prin acorduri de cautare, vanzand versiuni branduite operatorilor si fabricantilor de telefoane mobile. Financiar vorbind, Opera pare pregatita de batalie. Listata de piata de actiuni din Oslo, aceasta a avut, in 2004, un profit net de 62 de milioane de kroneri, adica 10 milioane de dolari americani. Opera, o companie de software norvegiana, nu a avut niciodata o confruntare clara in razboiul dintre browserele de Internet, pentru computere desktop, in ciuda devotamentului lui Apple pentru multi dintre clientii sai. Dar analistii si reprezentantii Opera sustin ca ar putea fi pe calea unui succes rasunator. O data ce telefoanele mobile devin din ce in ce mai avansate, multi ar spune ca Opera este in topul browserelor care ii lasa pe clienti sa navigheze pe Internet, cu ajutorul telefoanelor mobile si a altor dispozitive de acest gen. De la crearea sa in 1995, Opera a primit un fel de mentiune "onorabila" ca "browser alternativ". A fost bine vazut de programatori si de tehnofili, in general, dar nu a spart niciodata piata utilizatorilor de Web. Chiar si atunci cand "browserul alternativ" a facut un pic de zumzet anul trecut, Opera nu a fost produsul care sa intre rapid pe piata, mai ales ca Internet Explorer al lui Microsoft detinea suprematia. Acel premiu a ajuns la Firefox, un incepator care s-a bazat pe browserul open-source Mozilla. Astazi, Opera acopera in jur de 1 procent din piata browserelor desktop, Explorer are in continuare 85% din "cascaval", iar Firefox in jur de 10 procente, potrivit Onestat.com, o unealta de monitorizare a traficului pe Internet, cu bazele in Amsterdam. Dar fondatorul Opera, Jon von Tetzchner, acum director executiv, este mai mult decat incapatant. Majoritatea veniturilor Opera vin deja de la produsele mobile. Opera face bani licentiindu-si produsele pentru fabricantii de celulare si pentru operatorii de mobile; printre cei mai mari clienti, se numara si Motorola, Sony Ericsson , Nokia si operatorul japonez KDDI. In primele noua luni din 2005, 10,9 milioane de mobile au fost vandute cu browserul Opera. "Ne-am optimizat tehnologia in ultimii sapte ani," a declarat intr-un interviu von Tetzchner. "Si din moment ce folosim acelasi cod pentru browserele noastre mobile si pentru cele de desktop, avem un start semnificativ in fata competitiei." Multi analisti sunt de acord ca Microsoft nu a fost inca incoronat "regina". Ei sustin ca Microsoft nu depune prea mare efort pentru a-si dezvolta browserul de mobile, Internet Explorer Mobile, in principal pentru ca browsing-ul mobil nu s-a raspandit inca foarte repede. "Exista o explozie in folosirea browserelor pe dispozitive mobile," a declarat Ray Valdes de la compania de cercetare Gartner, subliniind ca exista mii de telefoane Java folosite pe tot Globul, in acest moment. "Exista o piata uriasa, iar campul este larg deschis in acest moment. Opera a lucrat la aceasta tehnologie si cred ca avem multe oportunitati in acest sector", a declarat presedintele si fondatorul browserului. Browsing-ul pe Internet cu ajutorul dispozitvelor mobile nu este cu siguranta ceva nou. Aceasta capacitate a existat de pe la sfarsitul anului 1990, dar nu a devenit atat de raspandita pe cat credeau majoritatea, in principal pentru ca experienta utilizatorilor nu era sufiecient de buna. Ecranele mici si monocrome, procesoarele si memoriile slabe, accesul doar la anumite versiuni ale site-urilor Web - toate acestea au contribuit la a face navigarea mobila "si mai problematica decat valoarea sa", dupa cum crede Valdes. Dar din ce in ce mai multe telefoane mobile castiga capacitati mai multe decat aveau predecesoarele sale, cum ar fi ecrane color mai mari si procesoare mai bune. Asa ca utilizatorii incep sa prinda viata si in acest domeniu. "In urmatorii cinci ani, va exista o schimbare radicala," a declarat von Tetzchner. "Scopul nostru este sa fim jucatorii principali pe aceasta piata." Chiar daca Opera nu trebuie sa intre inca in competitie directa cu Microsoft, alti giganti de pe piata browserelor si a telefoanelor mobile fac eforturi sa vina din urma. Nokia, de exemplu, a creat un browser numit Minimap, care trebuie sa apara in telefoanele Nokia de ultima generatie in primul sfert al anului 2006. Nokia ramane insa client Opera si a anuntat ca nu planuieste sa nu mai cumpere browsere Opera. Si Mozilla, creatorul Firefox, a dezvoltat o versiune a succesului sau numit Minimo, desi e neclar inca data la care versiunea finala va iesi pe piata. Compania japoneza Access, care produce browserul Netfront, a cumparat recent PalmSource, care face software-ul pentru telefoanele Palm Treo. Din cauza ca terenul este inca la inceput, cifrele si cotele de piata nu sunt disponibile. Microsoft nu va dormita linistit pentru mult timp: Internet Explorer Mobile este disponibil pe smartphone-urile care merg cu sistemul de operare al companiei. Von Tetzchner crede ca Opera a dezvoltat un numar de tehnologii care au facut-o sa fie cu un pas inaintea rivalilor. Ceea ce se numeste SSR, de la small-screen rendering, este una dintre acestea. SSR reformateaza pagini Web normale pentru a incapea perfect pe suprafata ecranului telefoanelor mobile, facandu-le mult mai mai stranse si facand scrolling-ul orizontal total inutil. "Va daruim acces la adevaratul Internet," a spus von Tetzchner. "Majoritatea browserelor de telefoane nu fac asta. Va dau doar acces la WAP," a adaugat el, referindu-se la protocolul wireless application, un standard special care le da micilor dispozitive acces numai la site-urile special create. Ultimul produs mobil al lui Opera este browserul Mini, dezvoltat pentru telefoanele mobile normale, acelea care nu au o conexiune de retea third-generation sau o mare memorie interna, cum au smartphone-urile sau computerele. Browserul Mini ocupa o foarte mica memorie, ceea ce este un punct in plus, mai ales cand vorbim de un simplu telefon.
Sursa:http://www.linuxinsider.com/

Financial Times ii numeste pe fondatorii Google "Men of the Year"

Publicatia britanica Financial Times i-a numit pe Larry Page si pe Sergey Brin, fondatorii celui mai folosit motor de cautare pe Internet, Google, "Barbatii Anului" ("Men of the Year"). Page si Brin, acum in varsta de 32 de ani, au fondat Google in urma cu sapte ani. Financial Times a declarat ca acestia au fost alesi, pentru ca valoarea actiunilor pe piata a companiei lor se ridica la aproximativ 130 de miliarde de dolari. Financial Times a anuntat ca printre nominalizatii la ravnitul titlu de "Man of the Year" se numara si prim-ministrul japonez Junichiro Koizumisi, si presedintele ucrainian Viktor Yushchenko. Halal competitie pentru Page si Brin! Giganticul motor de cautare de pe locul intai a devenit si un lider economic, de cand cu "Google Earth," software care permite utilizatorilor sa "vada" intreaga lume prin satelit. Fondatorii Google, Page si Brin, au ajuns la o avere la care nu s-ar fi asteptat niciodata, atunci cand au creat motorul de cautare.
Sursa: http://www.zaman.com/

Portable Video, nu intotdeauna atat de convenabil

Moda de mult anticipata de video mobil a facut o separare stricta intre dispozitive, fiecare fiind creat pentru scopuri distincte: muzica, filme sau jocuri. Noul iPod al lui Apple Computer si PlayStation-ul Portable (PSP) al lui Sony pot sa citeasca video digital pe ecrane mici, dar surprinzator de luminoase si clare, permitandu-ne sa ne uitam la filme in metrou, sa prindem ultimul episod din "Lost" in pauza de masa sau sa aratam cu mare lauda, la serviciu, videoclipuri in care copiii nostri sunt principalii actori. Daca vine vorba de partea muzicala, este usor sa convertim orice CD pe care il detinem intr-un format de portabil, pentru orice fel de player si sa cumparam,, aproape fara nici un efort, cantecele noastre preferate, dintr-un urias catalog disponibil online. Dar, in ciuda interesului mai mare decat asteptat in video portabile, selectia filmelor licentiate pentru vanzare este extrem de limitata pentru acele dispozitive, iar convertirea DVD-urilor noastre solicita un efort destul de mare. In timp ce iPod si PSP suporta o arie larga de formate digitale de muzica, incluzandu-l si pe cel mai popular dintre acestea (MP3-ul), acestea suporta doar o arie limitata si obscura de formate video. De exemplu, iPod-ul lui Apple nu este compatibil cu propriul format video al lui Apple (!), Quicktime. O arie larga de filme pot fi vazute online folosind iTunes sau playerul gratuit Quicktime. Dar multe dintre acestea nu pot fi salvate pentru mai tarziu, decat daca scoatem din buzunare niste bani, pentru a cumpara Quicktime Pro ( 30 de dolari, http://www.apple.com/quicktime ). Si chiar si atunci, filmele de pe site-ul web al lui Apple in formatul Apple Quicktime, vazute prin iTunes nu pot fi descarcate pe iPod-ul video (tot al lui) Apple. Pentru ca acest lucru sa se intample, mai intai trebuie sa treceti printr-un proces din Quicktime Pro, ca sa convertiti fisierele in formatul video iPod, iar apoi sa le copiati in iTunes, pentru ca, in final, sa le downloadati pe iPod. Chiar si dupa aceasta complicata procedura, convertirea s-ar putea sa nu mearga cu toate filmele de pe site-ul Apple sau din iTunes. Unealta de conversie a lui Sony, PSP Media Manager ( 20 de dolari, http://www.sonymediasoftware.com/ ), este si mai limitata decat versatilul Quicktime Pro, dar reuseste sa converteasca video-uri si sa le instaleze pe PSP, in urma unui proces mai simplu si mai putin indelungat. Singura decizie pe care trebuie s-o luati este intre cele doua moduri de calitate. Unealta lui Sony poate sa converteasca si CD-uri in MP3-uri, sa copieze poze pe PSP si sa faca fata multor alte trasaturi necesare pentru managementul lui PSP. O limita - ce-i drept, minora - este faptul ca PSP trebuie sa fie conectat, fara sa faca nimic altceva cat timp are loc conversia video. Iar timpul necesar pentru a converti formate poate fi mai lung decat cel necesar pentru a vedea video-urile respective. Din fericire, unealta converteste mai multe fisiere in mod simultan. Exista insa unelte alternative si chiar gratuite pentru procese de conversie, inclusiv PSP Video 9 (http://www.pspvideo9.com/), de la compania canadiana Videora Holdings. Spre deosebire de PSP Media Manager, procesul de conversie si instalare implica doi pasi, in loc de unul. Adauga si mai multe optiune de codare, ceea ce poate fi confuz pentru incepatori. Dar principalele setari permit o conversie de tipul "un-singur-click", iar copierea fisierelor pe PSP este relativ simpla. Lucrul cel mai bun: PSP-ul nu trebuie sa fie conectat pe tot parcursul conversiilor. Exista posibilitati de transformare gratuita si pentru popularul video iPod. Videora a creat si un iPod Converter ( http://www.videora.com/en-us/Converter/iPod/ ). Acesta are si o setare simpla, de tipul one-click, pentru a transmite fisiere video compatibile cu iPod, dar se sprijina pe iTunes pentru a le instala pe iPod. Programul are o arie larga de setari output, dar e indicat ca utilizatorii sa le ignore. Toate aceste unelte pot, de asemenea, sa converteasca si sa instaleze propriile dumneavoastra filme de acasa pe dispozitivele portabile, dar mai intai trebui sa va convertiti pretioasele memorii in fisiere video digitale - fie direct peste FireWire, fie folosind hardware video analog. Detinatorii de Mac-uri vor putea sa foloseasca feature-ul pe iMovie, care salveaza videoclipurile ca fisiere digitale. Utilizatorii de Windows, in schimb, au mult programe de software disponibile pentru a face acest lucru. In ceea ce priveste DVD-urile comerciale din "biblioteca" dumneavoastrra personala, exista o mica problema. Produsele de conversie video nu pot transforma sau copia un film marca Hollywood pe computer, in asa fel incat sa-l convertiti pe un dispozitiv portabil. Dar nimic nu e imposibil. Pentru uneltele de decriptare a DVD-urilor, se aplica binecunoscuta metoda "cautare Google", dar, in general, acestea nu sunt de vanzare in Statele Unite. Pentru dreptul cumparatorului de a se uita la filme intr-un timp si intr-un loc care raman la alegerea sa, inca se da o batalie legala. Companiile de filme vor sa detina in continuare controlul asupra copierii continuturilor cu drepturi de autor. Dar asta e ceva ce trebuie sa le dea batai de cap curtilor de justitie, nu noua. Pana una alta, consumatorii se uita si ei la ce pot si spera ca, la anul, mai multe filme vor fi disponibile.
Sursa:http://www.washingtonpost.com/

Sute de baterii Dell ard.in flacari

Dell recheama in jur de 1.500 de baterii de notebook-uri din Canada, pentru ca exista riscul ca acestea sa se supraincalzeasca si sa ia foc. Bateriile, vandute intre 5 octombrie 2004 si 13 octombrie 2005 sunt pentru urmatoarele modele de computere notebook Dell: Latitude(TM) D410, D505, D510, D600, D610, D800, D810. Inspiron(TM) 510M, 600M, 6000, 8600, 9200, 9300, XPS Gen 2. Dell Precision(TM) M20 si M70. Solicitarea se aplica doar bateriilor de notebook-uri Dell, nu si computerelor. Compania a primit trei rapoarte din Statele Unite cu privire la supraincalzirea bateriilor, cauzand daune minore obiectelor si suprafetelor care intra in contact direct cu computerul. Pana acum, nu au fost raportate rani sau altfel de probleme. "Bateriile au fost vandute si separat, inclusiv bateriile de rezerva," se spune intr-un comunicat de presa de pe site-ul web al companiei cu sediul in Texas. Bateriile, care au pe spate "DELL" si "Made in Japan" sau "Made in China", sunt inserate intr-o cutie pentru baterii de dedesubtul computerului. Consumatorii pot sa isi foloseasca in continuare computerelor, a anuntat compania, care, oricum, nu inlocuieste decat bateriile afectate. Pentru inlocuirea gratuita a acestora, clientii trebuie sa contacteze Dell, la 1-866-342-0011 sau sa viziteze site-ul www.dellbatteryprogram.com. Fiecare baterie are o panglica alba cu un numar de identificare pe ea, iar clientii ar trebui sa aiba la dispozitie acel cod, atunci cand solicita inlocuirea bateriilor de catre companie.
Sursa:http://www.cbc.ca/

Sony daruieste spyware, cu drag, de sarbatori

Grupurile de consumatori americane fumega la ideea ca giganticul Sony BMG continua sa introduca muzica infectata cu spyware, in graba de dinaintea Craciunului si a Anului Nou. Sony sustine ca a rechemat toate CD-urile incarcate cu spyware, create, de fapt, pentru a preveni pirateria (Oooo,da!), dupa ce a intrat in probleme mari din cauza acestei miscari. In orice caz, potrivit revistei "Consumerist", majoritatea mall-urilor din Statele Unite ale Americii aveau pe rafturi CD-urile Sony care aveau rootkit-uri XCP. Managerii magazinelor au declarat ca inca li se permite sa vanda astfel de CD-uri, asa ca discutia se va intinde iar la nesfarsit. Aceste acuzatii sar direct la gatul site-ului companiei, care sustine ca Sony a lucrat cu partenerii sai de la distributie, pentru a retrage CD-urile cu software-ul XCP din lanturile de distributie si vanzare. Sony sustine ca le-a cerut vanzatorilor sa opreasca distribuirea acelor CD-uri si sa le inapoieze.
Sursa:http://www.theinquirer.net/

"Evreii pentru Isus" dau in judecata Google

"Evreii pentru Isus" (Jews for Jesus), membri ai un grup crestin reinfiintat, dau in judecata Google, sustinand ca un bog gazduit de Blogspot le incalca marca inregistrata. Procesul solicita controlul asupra lui Blogspot si o suma nespecificata (dar probabil mare) de bani. Un purtator de cuvant al grupului Jews for Jesus a declarat ca organizatia avea un nume de drept, daruit de Dumnezeu, dar si legal, iar Google a permis folosirea acestui nume pe Blogspot, fara permisiunea membrilor grupului. Bog-ul care a dus la proces este http://jewsforjesus.blogspot.com, care a fost inceput de cineva numit "Fluieratorul" ("Whistle Blower"). Bog-ul gazduieste pareri foarte critice asupra organizatiei cu sediul in San Francisco, ce incearca sa converteasca toti evreii la crestinism. In ceea ce priveste istoria bog-urilor, acesta din urma nu e unul din cele mai prospere. Nu are decat trei intrari, iar ultima dintre acestea a fost in mai, anul (mai e putin si se poate spune). trecut. Evreii pentru Isus au luat procesul ca pe o batalie reala, in cyberspace. Se pare ca l-au rugat cu bunavointa (crestina?) pe Whistle Blower sa isi predea numele domeniului de bog, dar el (sau ea) le-a spus ca faca stanga imprejur si sa continua sa procreeze.
Sursa:http://www.theinquirer.net/

Warner Music anchetata in New York pentru preturile pe download

Corporatia Warner Music Group a fost anchetata de procurorul general din New York in legatura cu o investigatie anti-trust, cu privire la preturile pe downloadurile de muzica digitala. Compania a anuntat intr-un comunicat de presa a primit o solicitare de informatii martea trecuta. "Ca parte a unei investigatii a intregii industrii cu privire la preturile impuse pentru downloadurile muzicale, am primit o cerere prin care ni se solicita prezenta la ancheta, de la procurorul general al biroului Spitzer. Cooperam la maximum, conform solicitarilor," a spus purtatorul de cuvant al companiei Warner Music Group, Will Tanous. Presa a incercat sa ia legatura si cu Biroul procurorului general din New York, dar nimeni nu a fost dispus sa comenteze. Luna trecuta, Warner Music, una din cele mai mari companii de inregistrari, a fost de acord sa plateasca 5 milioane de dolari, in urma procesului impotriva industriei muzicale care influenteaza selectia cantecelor difuzate la radiourile americane. Sony BMG a scos din largile buzunare 10 milioane de dolari si a fost de acord sa nu mai plateasca posturile de radio pentru a difuza muzica ce poarta insemnele Sony. Universal Music Group si EMI Group Plc sunt inca investigate. O sursa din industria muzicii a confirmat si ea ca investigatia curenta e axata pe felul in care companiile de muzica stabilesc preturile pentru downloadurile digitale.
Sursa: Reuters

La multi ani, dragul nostru browser!

Browserul INTERNET a implinit duminica trecuta, adica de Craciun, "onorabila" varsta de 15 ani. Tim Berners-Lee este cel care, in 1990, a scris primul cod Web, sau editor de browser, in limbajul NeXT. WorldWide Web avea scopul de a crea o unealta creativa care ar permite oamenilor sa foloseasca Internetul. Lee se pare ca a terminat de scris codul chiar in ziua de Craciun, in 1990, in timp ce toti asociatii sai mancau cozonaci si placinte, pe la petreceri. Berners-Lee a lansat programul pentru niste oameni cu mult mai treji., la CERN, in 1991. Mai tarziu in acel an, acestia au inceput sa transpuna WorldWideWeb-ul de pe NeXT, pe un limbaj de programare mai comun, si anume C, si au creat noul browser, dar si www-ul sau.
Sursa:http://www.theinquirer.net/

Jocurile video violente n-o duc prea bine pe taramul lui Arnold

Un judecator al curtii federale a blocat joia trecuta o noua lege din California, care ar fi interzis vanzarea de jocuri video violente minorilor. Guvernatorul californian Arnold Schwarzenegger a semnat hotararea emisa de Assemblyman Leland Yee, de a interzice vanzarile sau imprumuturile de jocuri video violente copiilor sub 18 ani, cu exceptia cazurilor in care exista acorduri din partea parintilor. Legea ar putea intra in vigoare de la 1 ianuarie. Judecatorul american Ronald Whyte a scos deja o hotarare prin care a amanat intrarea in vigoare a legii, sustinand ca industria jocurilor video, care a dat in judecata statul, a demonstrat ca ar putea avea succes la proces, bazandu-se pe faptul ca noua lege violeaza Primul Amendament al drepturilor minorilor. Judecatorul s-a intrebat si daca exista dovezi ca jocurile video violente, cum este si Grand Theft Auto, cauzeaza comportament violent si trebuie interzise de catre stat."Acuzatorii au aratat cel putin ca trebuie ridicate niste semne de intrebare cu privire la abilitatea statelor de a restrictiona drepturile minorilor din Primul Amendament, in legatura cu expunerea la jocurile video violente, inclusiv intrebarea daca exista o legatura cauzala dintre accesul la astfel de jocuri si daunele psihologice pe care acestea le au asupra copiilor," a scris Whyte in hotararea sa finala. Aceasta este ultima dintrele bataliile de pe anul acesta, pentru a prelua controlul in vanzarea jocurilor video pentru minori. Illinois, Washington si Michigan au trecut deja limitele la tipurile de jocuri pe care minorii au voie sa le imprumute sau cumpere, dar curtile de justitie au respins sau au blocat, pana acum, intrarea in vigoare a hotararilor. "Exista un lant de precedente," a spus Douglas Lowenstein, presedinte la Entertainment Software Association, care a intentat procesul. "Pentru a sasea oara in ultimii cinci ani, curtile federale au blocat sau au lovit aceste legi locale sau de stat, care incearca sa regleze vanzarea de jocuri pentru minori bazandu-se pe continuturile acestora." Reprezentantii industriei jocurilor argumenteaza ca legea a fost vaga si neconstitutionala, dar tribunalul nu a considerat acest argument prea convingator. Legea defineste "ultraviolent" ca fiind acel joc care provoaca mult rau fiintelor umane, intr-o maniera cu precadere atroce si curda. Majoritatea jocurilor video arata de cele mai multe ori violenta "la persoana intai", ceea ce presupune ca persoana care joaca respectivul joc comite actiunea. Curtea de justitie a considerat ca este in masura ei sa aplice standardul pentru unele jocuri si a fost de acord ca "Postal II" cade sub incidenta aceleiasi legi. Totusi, judecatorul a hotarat ca Full Spectrum Warrior, care implica unitati militare americane luptand intr-un mediu asemanator razboiului din Afghanistan, nu intra in definitia din lege a "ultraviolentei". Whyte a tras concluzia ca legea "ar fi destul de simpla pentru ca o persoana obisnuita sa o aplice jocurilor." Judecatorul a luat insa in serios argumentul cu Primul Amendament, spunand ca nu e clar inca daca statul ar putea restrictiona accesul minorilor la jocuri, chiar daca ar exista dovezi clare ca jocurile video violente conduc spre violenta. Yee a spus ca exista studii care arata ca jocurile video de acest fel pot cauza reactii violente la copii. "Nu-i lasam pe copii sa cumpere tigari sau alcool si sa se uite la pornografie," a mai zis acesta. "Exista deja situatii in care noi, ca societate, am spus ca trebuie sa protejam copiii, limitand lucrurile pe care au voie sa le faca." Un purtator de cuvant al guvernatorului Schwarzenegger a spus ca acesta asteapta cu nerabdare decizia curtii constitutionale. "Acesta este doar primul pas in ceea ce va fi un lung procedeu legal," a spus Julie Soderlund. "O data ce statul poate sa aduca dovezi clare in acest caz, curtile de justitie vor avea ocazia de a intelege de ce guvernatorul si parlamentarii cred ca statul are un interes major in protejarea copiilor de raul potential care survine dupa expunerea la jocuri video extrem de violente." Daca legea va intra in vigoare, vanzatorii pot fi amendati cu pana la $1,000 pentru fiecare vanzare de jocuri destinate adultilor, minorilor.
Sursa: http://www.sfgate.com/

Intelligent design pica testul de "inteligenta"

Pozitia noastra (IndyStar.com): Legislatorii din Indiana nu ar trebui sa ceara predarea la clase a materiei "intelligent design". Guvernatorii statului vor avea de-a face cu fel si fel de probleme, atunci cand se va deschide, luna viitoare, a doua sesiune parlamentara din 2006. Totul merge de la taxe de proprietate, pana la educatie, drumuri si alte probleme care merita sa atraga atentia legislatorilor nostri. Ei ar trebui sa se hotarasca in privinta unui aspect destul de controversat din domeniul educatiei: daca in scoli ar trebui sa se predea sau nu conceptul de intelligent design. Cel putin un parlamentar - republicanul Bruce Borders, R-Jasonville - spune ca se pregateste pentru a introduce o lege care va solicita carti si materiale prin care li se va adresa oamenilor de stiinta sceptici in privinta teoriei evolutiei. Borders spune ca planurile sale nu vor fi impiedicate de ultima decizie a curtii federale (din saptamana trecuta), decizie care a refuzat politica unei scoli din Pennsylvania, prin care se solicita predarea unei noi materii: "intelligent design". Dezbaterea fara capat dintre ID vs. teoria evolutionista este foarte interesanta. Atinge nu doar probleme de stiinta, dar si de credinta si religiozitate, si filozofie, de asemenea. E pacat si ca sustinatorii teoriei evolutiei cad uneori in patima atacurilor personale la adresa oamenilor de stiinta care pledeaza pentru explorarea viitoare a inteligentei artificiale. Evolutionistii isi inving uneori propriile argumente, cel putin cand vine vorba de perceptia publicului asupra corectitudinii. Totusi, nimic din toate astea nu ar trebui confundat cu sustinerea ferma a introducerii in scolile din Indiana a unei noi materii, intelligent design. ID-ul, ca teorie stiintifica, nu este pregatit inca sa iasa la rampa ca materie obligatorie pentru liceeni sau copii de gimnaziu. Chiar si cercetatorii de la Institutul Discovery, centrul cel mai important de explorare in intelligent design, nu pledeaza pentru predarea in scoli a ID-ului. Parlamentarii de stat pot face alte lucruri care sa intareasca sectorul educational, de la marirea bugetelor districtelor pentru invatamant, pana la convingerea Ministerului Educatiei sa furnizeze date mai corecte asupra disciplinei si prezentelor studentilor si elevilor la ore.
Sursa: IndyStar.com

Design by Emark.ro